visele nu pot muri

niciodata
sa nu uiti
de inima ta...

dance me

Urat, foarte urat din partea mea. Nu v-am vorbit despre concertul Leonard Cohen.
In primul rand pentru ca mi-e teama ca nu o sa reusesc sa descriu indeajuns de frumos spectacolul pe care l-am vazut
In al doilea rand pentru ca "trebuia sa fiti acolo, sa vedeti, sa ascultati", n-ajuta cu nimic daca va povestesc eu.

Dar ceva trebuie sa scriu, nu?

Am ajuns "doar un pic" nervoasa si "doar un pic" suparata. Si am plecat cu un zambet stupid pe buze, fredonand Dance me to the end of love in drum spre casa. Si am continuat sa cant Dance me (in dus, in fata calculatorului,etc) cateva zile bune. Si de fiecare data aveam zambetu' ala stupid pe buze.

Fix in ziua in care ma gandeam ca as putea lejer sa nu mai cred in frumos, Cohen mi-a reamintit ca exista.. peste tot.

Doar ca uneori nu ne dam seama ca am uitat sa deschidem ochii.