eu

Sambata seara, ce dracu caut eu acasa?
Nu ca ar fi ceva nou. Doar ca pentru prima oara simt ca nu mai vreau sa-mi petrec noptile cu filme frumoase, melodii care-mi zdruncina sufletul (intamplator, winampu' acum s-a incapatanat sa-mi aminteasca de Chilian... zece vieti de'as sta cu tine... tot ar fi putine).

Adevaru' este ca m-am inchis in casa sperand ca aveam sa ma cunosc mai bine. Am stat mult eu cu mine, incercand sa ma-nteleg, nereusind sa ma definesc.

Stiu ca visez, visez mult dar nu stiu cum as reactiona daca visele ar deveni realitate sau, mai rau, daca ar trebui sa renunt la ele. Stiu ce ma doare dar nu stiu daca as avea puterea sa tai raul de la radacina. Stiu ce-mi place dar nu stiu de ce uneori, de multe ori, accept si ce nu-mi place. Am ales diverse nuante pentru a-mi colora lumea dar nu pot promite ca nu le voi inlocui cu altele. Stiu ce vreau dar nu stiu ce voi deveni.

Si-mi dau seama ca n-am nevoie de o definitie, cu atat mai putin de o categorie. O sa-i las pe ceilalti sa-ncerce sa faca asta, o sa-i las pe ei sa ma puna intr-o categorie, sa decida daca sunt frumoasa sau urata, desteapta sau proasta, extroverita sau introvertita, fericita sau deprimata, puternica sau vulerabila, visatoare sau realista, etc.

Eu nu ma pot aseza in nici o categrie, nu ma pot explica in cateva paragrafe, nu-mi pot desena fericirea, nu-mi pot descrie tristetea. Nu pot explica cine sunt si nici ce-am fost.

Sunt "eu" - orice ar insemna asta. Si-mi place "eu".

the world is how you choose to see it

De ce nu poate fi lumea mai buna, asa cum am visat-o eu?

M-a obsedat intrebarea asta, m-a adus in culmea disperarii. Dar oricat de tare incercam nu gaseam un raspuns care sa-mi explice sau macar sa ma faca sa accept o lume atat de defecta. In cele din urma am renuntat si am acceptat-o asa, intorcandu-ma doar din cand in cand la vechea obsesie.
Cat ma plimbam azi am gasit raspunsul. Dintre toate pe care le-am gasit pana acum acesta este singurul care-mi ofera liniste. E singurul pe care l-as putea intelege, singurul impotriva caruia simt ca nu trebuie sa lupt.

Poate ca lumea nu trebuie sa devina „mai buna”. Poate nu trebuie schimbata. Poate este deja tot ceea ce ar trebui sa fie. Poate si ea poarta o masca, masca pe care noi am fortat-o s-o poarte. Poate lumea nu trebuie sa devina „o alta lume”, trebuie doar sa devina ceea ce este.

Oamenii nu sunt rai. Oamenii poarta masca raului. Nu ar trebui sa incerce sa se reinventeze, ar trebui doar sa se caute. Oamenii n-au nevoie de o schimbare, au nevoie de ei. Imagineaza-ti ca ura e o masca, falsitatea e o masca, tradarea e o masca. Imagineaza-ti ca-n clipa in care un om renunta la masca ramane doar Iubire. Oamenii nu trebuie sa devina „,mai buni”, trebuie doar sa devina ceea ce sunt.

Dar asta inseamna ca un om nu poate vindeca lumea!

Poate. Dar daca ti-ai imagina ca exista miliarde de lumi, ca fiecare persoana traieste in lumea sa, atunci tot ceea ce trebuie sa faca fiecare este sa se vindece pe el. Incearca! Cum iti doresti sa arate lumea? Pun pariu ca iti doresti sa predomine iubirea, libertatea, adevarul. Iti doresti ceea ce deja este, ascuns sub mii de masti. Incepe cu tine. Cum poti cere lumii sa fie ceea ce nici macar tu nu reusesti sa fii? Renunta la toate mastile. Iubeste. Accepta ca esti liber si ca libertatea implica si o doza de responsabilitate. Accepta ca libertatea ta nu poate constrange libertatea celor din jur. Accepta sa fii sincer. Ai impresia ca te-ai schimbat? Nu, nu te-ai schimbat. Pentru prima oara esti tu! Si o data ce esti tu, o data ce te intorci la tine.... ai vindecat lumea! Cel putin lumea ta!

Bun, si restul? Cum sa traiesc cu raul pe care-l vad la fiecare pas?Aici inca ma incurc. Pentru ca ma sfasie uneori sa privesc celelalte lumi. Pe a mea – departe de a fi perfecta momentan dar „under construction” as zice eu – o pot repara, incetul cu incetul. Dar ce fac cu 6,700,000,000 de lumi din care nu stiu cate sunt „defecte” dar imi imaginez ca un numar destul de mare?

Si aici ma izbesc de un raspuns nu tocmai pe placul meu: tu poti vindeca doar o lume, nu ai nici dreptul de a incerca sa-i ajuti pe ceilalti sa se regaseasca nici puterea de a o face! Trebuie sa ai incredere ca Eu-ul adevarat din fiecare va invinge. Trebuie sa crezi in puterea iubirii.

In loc sa te chinui sa schimbi lumea, incearca s-o iubesti.

Orasul Iubirii

Am visat frumos: eram la mare si ningea. Din camera vedeam pescarusii. Ma intrebam daca am vazut vreodata ceva mai frumos, totul alb, marea, pescarusii... Am fost spectator o vreme dupa care am fugit afara, m-am trantit in zapada, m-am aruncat in alb inconjurata de pescarusi si am inceput sa dau haotic din maini si din picioare. Dupa care m-am ridicat, sa admir un inger.

Am fost in Vama de pe 1 pana pe 3. Nu a nins si n-am avut cum sa fac ingeri in zapada. N-am vazut nici pescarusi. Si totusi cred ca Vama nu a fost niciodata mai frumoasa. Eu cel putin n-am mai vazut acest mic paradis atat de pustiu. Ai impresia ca-ti apartine. Daca ziua mai vezi cateva masini, cativa copii jucand fotbal, seara cand mergi pe plaja sa atingi valurile ai impresia ca asta e plaja ta, plaja pe care o cauti de atata timp. Si, cand intorci spatele marii si vezi ca cineva te asteapta acolo, asteapta sa-i sari in brate, cand ai spre cine sa alergi razand... stii ca esti in Orasul Iubirii.

enjoy!

Mai nou ma obsedeaza/fascineaza si ce mai vreti voi Richard Bach, nenea ala care a scris Pescarusul Jonathan Livingston, sunt sigura ca ati citit si daca nu...ce mai asteptati??? Si daca tot mergeti sa cumparati Pescarusul sa luati si Unul. O sa va vorbesc despre aceasta carticica minunata in cateva zile, cand am ceva mai mult timp si cand se aseaza ceva mai bine miile de chestii pe care le-am invatat din aceasta poveste absolut minunata.

Pana una alta, enjoy Richard Bach:


The mark of your ignorance is the depth of your belief in injustice and tragedy. What the caterpillar calls the end of the world, the Master calls the butterfly.

Some choices we live not only once but a thousand times over, remembering them for the rest of our lives.

Fly free and happy beyond birthdays and across forever, and we'll meet now and then when we wish, in the midst of the one celebration that never can end.

Not being known doesn't stop the truth from being true.

Allow the world to live as it chooses, and allow yourself to live as you choose.

We wait all these years to find someone who understands us, I thought, someone who accepts us as we are, someone with a wizard's power to melt stone to sunlight, who can bring us happiness in spite of trials, who can face our dragons in the night, who can transform us into the soul we choose to be. Just yesterday I found that magical Someone is the face we see in the mirror.

2008

Ce am invatat in 2008?
Am invatat atat de multe incat sunt sigura ca voi uita ceva esential. 2008 a fost un an plin de schimbari. Un an in care m-am maturizat (un pic) si-n acelasi timp am facut pasi inapoi spre copila pe care candva m-am grabit sa o uit. In 2008 am incetat sa spun "fuck you" vietii si-am inceput sa apreciez tot ceea ce am, tot ceea ce iubesc, tot ceea ce este. Hai sa facem o lista ca asa-i frumos nu?

1. Am invatat importanta unui simplu "te iubesc" (unul sincer), am invatat cat de inutila este ura. Am invatat ca trebuie sa apreciezi ceea ce ai atunci cand ai, sa faci din fiecare zi o sarbatoare caci maine s-ar putea sa nu vina niciodata. Si cat de inutile par cuvintele urate cand te gandesti ca nu o sa ai niciodata ocazia sa spui ca-ti pare rau.

2. Am invatat ca nu trebuie sa renunti la visele tale niciodata (din cand in cand indraznesc sa folosesc si eu acest cuvant infiorator - niciodata). Si nu trebuie sa renunti la Iubire. Cum spune Richard Bach: You are never given a dream without also being given the power to make it true. You may have to work for it, however.

3. Am invatat ca e usor sa-i ierti pe ceilalti pentru raul pe care ti-l fac dar e (aproape) imposibil sa te ierti pe tine pentru raul pe care il faci.

4. Am invatat ca e mult mai simplu sa fii sincer - cu tine si cu cei din jur - si ca o minciuna este doar amanarea unui adevar, de cele mai multe ori dureros. Daca oricum adevarul va invinge, de ce ne pierdem timpul cu minciuni inutile?

5. Am invatat ca suntem inconjurati de frumos, trebuie doar sa ne asiguram ca avem ochii deschisi in fiecare clipa.

6. Am invatat ca trebuie sa te bucuri de "acum", de "aici", de fiecare clipa pe care o ai acum si aici pentru ca "acum" si "aici" nu se vor intoarce niciodata, la fel cum "atunci" si "acolo" au ramas simple amintiri. Da, prezentul este tot ceea ce ai, trecutul nu poate fi schimbat iar viitorul va deveni important doar atunci cand se va transforma in "acum". Toate la timpul lor.

7. Am invatat ca nu exista lucru mai frumos sau mai pur decat iubirea

8. Am invatat ca un suflet pereche este cel care te face sa simti ca traiesti cu adevarat, cel care iti reda inocenta copilariei si cel care continua sa te stranga de mana oricat de greu ar fi sa continui drumul. E cel care crede-n tine cand tu nu crezi, cel care te iubeste exact asa cum esti.

9. Am invatat ca trebuie sa-ti asumi responsabilitatea pentru propriul esec si ca trebuie sa suporti consecintele faptelor tale.

10. Am invatat ca oamenii puternici sunt cei care pot ierta, nu cei care cauta razbunarea.

11. Am invatat ca te poti bucura chiar si de tristete - pentru ca este dreptul tau sa fii trist, este o dovada a libertatii. Oamenii nu-ti pot fura visele, nu-ti pot fura iubirea si nu-ti pot fura dreptul de a fi trist.

12. Am invatat sa renunt la masca. Nu mai am nevoie de ea.

13. Am invatat ca sunt mai puternica decat par; mai puternica decat cred. Am cazut de mii de ori. O sa cad de alte mii. Si ma voi ridica de fiecare data, cu aceasi ambitie si incapatanare. O sa gasesc in mine, de fiecare data, puterea de a merge mai departe.

14. Am invatat sa cred in povesti si am am invatat ca ne putem salva cu o poveste.

15. Am invatat ca poti sa zbori si fara fara aripi. Si ca visele nu pot muri.